Octavian Bejan,
şef al Secţiei „Criminologie” a Centrului de cercetări ştiinţifice al Academiei „Ştefan cel Mare”
a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova
Gheorghe Butnaru, cercetător ştiinţific, Centrul de cercetări ştiinţifice al Academiei „Ştefan cel Mare”
a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova
Perfecţionarea continuă a cadrelor din organele afacerilor interne şi
optimizarea procesului de instruire profesională, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2003.
Stimaţi colegi,
Stimaţi oaspeţi,Onorată asistenţă, Reuniunea ştiinţifică care se desfăşoară astăzi este, sub un aspect, depăşită de evenimente, iar sub alt aspect, prematură şi, deci, inoportună. Este depăşită de evenimente pentru că recent a fost adoptată o nouă „concepţie de pregătire a cadrelor de jurişti pentru sistemul organelor afacerilor interne”. Prin urmare, o asemenea conferinţă ştiinţifică ar fi trebuit desfăşurată pînă la adoptarea acesteia, astfel încît la elaborarea ei să poată contribui un număr cît mai mare de cadre didactice şi ştiinţifice, de factori de decizie şi practicieni. Actualmente noua concepţie este în curs de implementare, iar discuţiile pe marginea ei sunt superflue. Rămîne ca realitatea să arate atît elementele ei pozitive, cît şi pe cele negative, dar şi eficacitatea ei în ansamblu. Este prematură deoarece nu poate fi elaborată o concepţie de pregătire a cadrelor poliţiste (inclusiv a „juriştilor pentru organele afacerilor interne”) cu adevărat temeinică, încît să răspundă plenar exigenţelor de azi şi de mîine ale societăţii, atît timp cît nu este elaborată concepţia de reformare temeinică a Ministerului Afacerilor Interne. Căci între ele trebuie să existe o concordanţă deplină: politica cadrelor trebuie să corespundă structurii, sarcinilor şi practicilor instituţiei poliţiei. Or, actualmente lipseşte o concepţie de reformare temeinică, de perspectivă a M.A.I. adecvată proceselor sociale, dezideratelor şi aspiraţiilor publice. Ba chiar este nevoie şi de un plan concret, detaliat de punere a acesteia în aplicare. În caz contrar, nu putem face decît să operăm unele modificări de detaliu, fără a reconcepe sistemul în ansamblu, fiind conştienţi de faptul că mai devreme sau mai tîrziu vom fi siliţi de realitate să transformam radical acest sistem şi că există o doză de gratuitate în retuşările pe care le efectuăm. Realizarea unor asemenea obiective majore, fundamentale este dificilă şi necesită un travaliu extraordinar, în care să fie antrenaţi deopotrivă: factori de decizie, practicieni, cadre ştiinţifice şi didactice din poliţie, reprezentanţi ai altor organe de drept, politicieni, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, experţi independenţi, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile. Cu ocazia reuniunii ştiinţifice de astăzi, venim doar cu unele consideraţiuni în acest sens. În primul rînd, M.A.I. trebuie reformat în acord cu însăşi natura schimbărilor survenite sau pe cale de a se produce în societate. Este vorba, desigur, despre o societate bazată pe o economie cu adevărat de piaţă de tip capitalist, de o societate democratică şi liberă, bazată pe un pronunţat spirit de iniţiativă, în care societate un rol fundamental îi revine societăţii civile şi se acordă o grijă deosebită faţă de drepturile şi libertăţile omului. Elementele enumerate constituie pietrele unghiulare ale societăţii în devenire şi principii după care urmează a fi proiectată viitoarea arhitectură a M.A.I. Iată şi cîteva cerinţe concrete faţă de instituţia poliţienească, ce decurg din principiile evidenţiate:
- garantarea şi protejarea liberului exerciţiu al drepturilor şi libertăţilor omului;
- responsabilitatea faţă de cetăţeni;
- monitorizarea de către societatea civilă a prestaţiei aparatului poliţienesc;
- transparenţa gestionării mijloacelor bugetare;
- promovarea şi apărarea intereselor comunităţii;
- prevenirea şi contracararea eficace şi eficientă a criminalităţii;
- transformarea instituţiei poliţieneşti într-un serviciu public;
- ridicarea nivelului de pregătire profesională a funcţionarilor de poliţie, conform standardelor internaţionale;
- capacitatea şi disponibilitatea de a presta noi tipuri de servicii în interesul comunităţii;
- promovarea dialogului cu societatea;
- apropierea instituţiei poliţieneşti faţă de nevoile efective ale cetăţenilor;
- stabilirea unor noi criterii de evaluare a activităţii poliţiei;
- descentralizarea poliţiei;
- demilitarizarea poliţiei şi transformarea ei într-o instituţie civică;
- încurajarea iniţiativelor populaţiei de a acorda sprijin poliţiei în realizarea sarcinilor ce-i revin;
- capacitatea instituţiei poliţieneşti de a reacţiona operativ împotriva unor noi forme de manifestare ale criminalităţii;
- conlucrarea strînsă cu comunitatea în prevenirea şi contracararea infracţionalităţii etc.
- participarea activă a cursanţilor la lecţii (indiferent că este vorba despre prelegere sau seminar), prin aplicarea metodelor interactive;
- analiza de caz;
- rezolvarea problemelor în grup;
- asaltul de idei;
- jocul-scenetă etc.
