Valeriu Bujor, Sergiu Ilie, Valeriu Ţurcan. Probleme actuale privind infracţionalitatea (anuar ştiinţific, ediţia I). Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare”, Chişinău, 2000, p.145-149. Articolul include materialul elaborat în cadrul unei analize statistice efectuate la comanda Ministerului Afacerilor Interne, care a fost publicat deoarece prezenta interes şi pentru comunitatea ştiinţifică.
Conform datelor statistice pe anii 1993-1997 în Republica Moldova se menţine o stare complicată a criminalităţii.
Începând cu anul 1993 se observă o sporire continuă a infracţiunilor înregistrate (cu excepţia anului 1996). Totodată, se observă şi o creştere a ponderii de infracţiuni descoperite, astfel în anul 1993 aceasta constituia 46,6%, pe când în anul 1997 – 59,9%, deci ritmul creşterii descoperirii infracţiunilor s-a mărit cu 13,3%.
Eventual aceasta ar putea indica îmbunătăţirea lucrului organelor de poliţie în sfera depistării şi descoperirii crimelor comise.
Nivelul criminalităţii la 10 mii locuitori este în continuă creştere, fiind în 1993 de 85,1, iar în 1997 – 104,2 şi aceasta în condiţiile când evoluţia demografică în republică este în descreştere.
Analiza structurii criminalităţii în Republica Moldova pe perioada anilor 1993-1997 relevă unele modificări. Bunăoară, numărul furturilor înregistrate şi ponderea lor în numărul total al infracţiunilor sunt în permanentă scădere, ajungând de la 62,5% în 1993 pînă la 53,5% în 1997. Aceeaşi imagine se observă şi în cazul delapidărilor (1993 – 9%, 1997 – 3,7%) şi huliganismului (1993 – 3,6%, 1997 – 2,8%). Totodată, a crescut substanţial numărul escrocheriilor (1993 – 358 cazuri – 1,0% iar în 1997 – 2714 cazuri – 6,8%) şi a infracţiunilor legate cu narcomania. Numărul jafurilor, tâlhăriilor, omorurilor, leziunilor corporale grave şi violurilor rămâne practic constant.
Descoperirea numărului infracţiunilor cupidante este determinată de latentitatea sporită a acestora. Atare fapt este confirmat şi de rezultatele sondajelor sociologice desfăşurate în ultimii ani în Republica Moldova, care indică scăderea încrederii populaţiei în capacitatea organelor de interne de a proteja drepturile şi interesele lor legitime.
În acelaşi timp, continuă procesul de intelectualizare şi profesionalizare a activităţii criminale. Creşte agresivitatea şi îndrăzneala impertinentă a crimelor. Drept consecinţă, sporeşte ponderea infracţiunilor grave în numărul absolut de infracţiuni înregistrate, de la 19,4% în 1993 la 25,1% în 1997.
În ultimii 5 ani se observă o sporire considerabilă constantă a numărului crimelor legate de traficul ilicit de droguri, care a crescut de trei ori pe parcursul acestor ani. De asemenea, s-a mărit numărul narcomanilor luaţi la evidenţă, de la 1079 în anul 1993 pînă la 2723 în anul 1997. Pe viitor se prevede o creştere continuă a narcomaniei.
Este înregistrată o scădere a numărului de infracţiuni comise în grup. Astfel, în 1993 din numărul total al infracţiunilor descoperite, 3450 au fost comise în grup (19,9%) iar în 1997 acest număr constituie doar (12,4%).
Această tendinţă reflectată în datele statistice este departe de starea reală a lucrurilor.
În ultimii ani se înregistrează o sporire permanentă a accidentelor rutiere (în 1993 – 2436 accidente, în 1997 – 3412 accidente), şi respectiv a numărului victimelor. Astfel, în 1993 în urma accidentelor rutiere au decedat 422 persoane, au fost traumate – 2704 persoane, dar în 1997 numărul lor ajunge la următoarele date: decedaţi – 569, traumaţi – 3986 persoane.
Creşterea acestor indici poate fi explicată prin majorarea constantă a numărului mijloacelor de transport şi prin păstrarea la acelaşi nivel a capacităţii de trafic a drumurilor.
La fel conform datelor scade numărul de crime săvârşite în stare de ebrietate: în 1993 – 21,7%, în 1994 – 25,4%, 1995 – 15,7 1996 – 16,1% 1997 – 13,8%. În acelaşi timp, practica arată că ponderea infracţiunilor săvârşite în stare de ebrietate de regulă se menţine în jurul la 19-23%.
Odată cu modificarea situaţiei demografice în Moldova s-au produs şi unele schimbări în structura persoanelor ce comit infracţiuni.
Reflectează situaţia social-economică în republică şi creşterea numărului de şomeri, precum şi sporirea numărului crimelor săvârşite de persoane ce nu lucrează şi nu învaţă: în 1993 au fost comise 5711 infracţiuni, în 1994 – 6877; în 1995 – 7821; în 1996 – 9161; 1997 – 9983. Deşi în ultimul an ponderea lor a scăzut cu 3%, în 1996 – 44,8%, în 1997 – 41,7%, ceea ce poate fi lămurit prin creşterea numărului total de crime descoperite în anul 1997.
Numărul infracţiunile din rândurile muncitorilor a scăzut de 2 ori. În anul 1994 de muncitori au fost comise 4866 infracţiuni (27,2%), din cele descoperite, pe când în 1997 – 2265 infracţiuni (13,8%). Numărul infracţiunilor săvârşite de persoane cu studii superioare se află în permanentă accesiune, tendinţă ce se va menţine, ceea ce denotă intelectualizarea criminalităţii: în 1994 – 13,7% din numărul total de infracţiuni descoperite au fost comise de persoane cu studii superioare, 1995 – 14,1%, 1996 – 14,3%, 1997 – 14,8%. Acest fapt se datorează şi creşterii numărului de persoane cu studii superioare din societate.
Crimele săvârşite de minorii în anii 1991-1995 erau în permanentă scădere, cu limitele în 1991 – 18,9% din numărul total de crime descoperite şi 1995 – 9,4%. Începând din anul 1996 ponderea, infracţiunilor comise de minori a cunoscut o creştere lentă: 1996 – 9,6%, 1997 – 9,7%. Numărul minorilor luaţi la evidenţă se măreşte treptat începând cu anul 1994. Astfel, în 1994 la evidenţă se aflau 6508 minori, în 1995 – 6713, 1996 – 6839, 1997 – 7538. După părerea experţilor, criminalitatea juvenilă în următorii ani va atinge un nivel mai sporit.
În urma analizei datelor statistice puse la dispoziţie putem efectua următoarele precizări şi concluzii:
1. Ca baza s-a luat anul 1992 de când separat se duce evidenţa crimelor înregistrate cu excepţia Transnistriei.
2. Analiza s-a efectuat doar în baza datelor statistice oficiale fără investigaţii suplimentare.
3. Datele existente nu permit de a face un pronostic de lungă durată; folosirea metodei de extrapolare permite o prognoză doar de 1-2 ani.
4. Numărul infracţiunilor înregistrate în perioada apropiată se va afla în limitele 38-41 mii, cu sporirea continuă a crimelor grave. Tendinţele de sporire a nivelului criminalităţii pentru perioada 1998-2000 se vor menţine.
5. Va continua creşterea infracţiunilor legate de circulaţia ilicită a drogurilor, precum şi numărul infracţiunilor săvârşite de minori şi implicarea acestora în grupurile criminale.
6. Numărul infracţiunilor contra persoanei (omoruri, leziuni corporale, violuri) în viitorul apropiat, probabil va fi relativ constant, doar la infracţiunile cupidant-violente (jafuri, tâlhării) se vor menţine tendinţe de creştere lentă.
7. Tendinţe pozitive pot fi posibile numai în cazul stabilizării situaţiei social-economice şi politice în republică, în controlul asupra criminalităţii un rol de bază îi revine statului. Pentru atingerea acestui scop este necesară crearea unei baze ştiinţifice solide, a cadrului legislativ şi a unui mecanism efectiv de realizare a lor. Constituie o necesitate acută şi întărirea bazei financiare, tehnico-materiale a efectivului organelor de drept, o interacţiune mai bună între organele de stat în competenţa cărora întră contracararea criminalităţii.